INCIDENŢA ATACULUI DE PANICĂ 

Milioane de  adulţi au o tulburare de panică diagnosticată. Oamenii se luptă cu atacurile de panică în fiecare zi. Și acestea pot fi foarte înfricoșătoare: inima parcă bate scăpată de sub control, iar mintea poate accesa cele mai înfricoşătoare scenarii. Uneori, senzațiile fizice sunt atât de puternice încât s-ar putea să vă faceți griji că aveți un atac de cord sau că muriți.

Aceste simptome pot fi similare cu o problemă cu tiroida nediagnosticată sau cu o boală cardiacă, așa că se recomanda întotdeauna clienților să facă mai întâi un control pentru a exclude alte afecțiuni. Dar pentru mulți oameni, atacurile de panică sunt fie un simptom al unei tulburări de panică, fie sunt înrădăcinate în anxietatea generală. În ambele cazuri, consultarea cu un profesionist în sănătate mintală, care este specializat în panică sau anxietate, vă poate aduce cea mai mare alinare..

 

CARE SUNT SIMPTOMELE ATACULUI DE PANICĂ?

Manualul de Diagnostic şi Statistică al Tulburărilor Mentale DSM5 defineşte atacul de panică prin apariția bruscă a unei frici intense sau a unui disconfort semnificativ, care atinge un maxim în decurs de câteva minute, iar în acest timp apar cel puţin patru din simptomele următoare: 

Notă: Apariția bruscă se poate manifesta pe fondul unei stări de calm, sau al unei stări     anxioase.

  1. Palpitații, bătăi puternice ale inimii sau tahicardie.
  2. Transpirații.
  3. Tremor sau frisoane.
  4. Senzația de dificultate în respirație sau de sufocare.
  5. Senzație de asfixie.
  6. Dureri sau disconfort precordial.
  7. Greață sau disconfort abdominal.
  8. Senzație de amețeală, instabilitate, cap gol sau lipotimie.
  9. Senzație de frig sau de căldură.
  10. Parestezii (senzații de amorțeală sau furnicături).
  11. Derealizare (sentimentul irealității) sau depersonalizare (detașarea de sine).
  12. Frica de a pierde controlul sau de a “înnebuni”
  13. Frica de moarte.

Aceste simptome, care seamănă adesea cu simptomele unui atac de cord sau a unei tulburări respiratorii, pot fi însoțite de teama de a muri. Debutul simptomelor este brusc și se poate dezvolta fie dintr-o stare calmă, fie dintr-o stare de anxietate. Unii oameni se confruntă cu atacuri de panică cu simptome limitate, care constau în mai puțin de patru dintre simptomele comune enumerate mai sus. 

Atacurile de panică durează de la aproximativ cinci până la 20 de minute, atingând în general un vârf în 10 minute. Un atac de panică poate apărea de mai multe ori în decurs de câteva ore și, pentru unii oameni, în fiecare zi sau o dată pe săptămână. Cei care au frecvent atacuri de panică ajung adesea să recunoască situațiile care declanșează un atac și învață să fie pregătiți.

Într-un atac de cord sau un atac de panică, o persoană poate simți simptome precum durere în piept, dificultăți de respirație și transpirație. Cu toate acestea, durerea toracică într-un atac de panică poate fi ascuțită, în timp ce într-un  un atac de cord se simte ca o strângere sau o presiune în piept. Stresul induce simptomele unui atac de panică, dar efortul fizic poate provoca un atac de cord. De asemenea, vărsăturile pot însoți un episod cardiac. Simptomele unui atac de panică se vor atenua, dar simptomele se agravează în cazul unui atac de cord.

 

CARE SUNT CAUZELE ATACURILOR DE PANICĂ?

Cauza atacurilor de panică este necunoscută, dar există mai multe teorii, inclusiv un dezechilibru chimic în creier sau o predispoziție genetică. Ele pot fi declanșate de o varietate de condiții și situații, inclusiv prezența unei tulburări de dispoziție, cum ar fi anxietatea sau depresia; stres extrem pe o perioadă lungă de timp; o problemă de sănătate fizică, cum ar fi o afecțiune cardiacă, respiratorie sau tiroidiană; consumul excesiv de alcool, nicotină sau cofeină; și efectele secundare ale unor medicamente. Atacurile de panică frecvente indică în general o tulburare de panică.

 

CARE SUNT CARACTERISTICILE ATACULUI DE PANICĂ?

 Anxietatea are o funcţie adaptativă, apare din activitatea sistemului neuropsihologic care are funcţiile  de detectare a  semnalelor de pericol şi de pregătire a  întregul sistem pentru a face faţă ameninţărilor. Emoţia strâns legată de panică sau frică implică o descărcare a mecanismului “luptă sau fugi” atunci când ameninţarea este iminentă. Multe dintre simptomele unui atac de panică pot fi văzute ca activare fiziologică de bază, necesară pentru sprijinirea organismului de a face faţă  pericolului neprevăzut, implicat în acţiunea de “luptă sau fugi”.

 Atacul de panică, pe de altă parte, este asociat cu excitaţia simultană cu inhibarea mecanismului “luptă sau fugi”ca răspuns la un potenţial pericol, dar care nu este încă eminent. Această amorsare este asociată cu anxietatea. Există dovezi considerabile care arată că reactivitatea şi sensibilitatea la anxietate au o componentă moştenită (vulnerabilitate biologică). Se crede că variabila dispoziţională fiziologică care este excitarea, interacţionează cu evenimente de viaţa stresante pentru a produce anxietate intensă.

Atacul de panică se caracterizează prin episoade bruşte de frică intensă, de anxietate exacerbată, care apar “din senin”, fără nicio cauză aparentă. Panica intensă nu durează de obicei mai mult de câteva minute, dar, în cazuri rare ea poate reveni “în valuri” pentru o perioadă de două ore.

 

CE DECLANŞEAZĂ UN ATAC DE PANICĂ?

Nu este clar ce declanşează un atac de panică, care este răspunsul brusc la un pericol iminent. Cercetările au demonstrat, însă, ca experienţele traumatice din copilărie pot fi sursa declanşării atacurilor de panică chiar şi în viaţa de adult. Aceste experienţe dureroase pot reseta sensibilitatea multor noduri din circuitele creierului care contribuie la reactivitatea emoțională, la reglarea emoțiilor și la răspunsul la stres. Multe cercetări s-au concentrat pe disfuncţia conectării circuitelor emoționale ale creierului cu un declanșator fiziologic, un semnal metabolic sau inflamator sau cu o sensibilitate crescută a funcțiilor fiziologice.

Cert este faptul că nişte evenimente din prezent, care nu au un potenţial anxiogen, pot declanşa atacuri de panică. Motivul real al atacului de panică este o traumă în istoria de viaţa a persoanei. În procesul psihoterapeutic pacientul poate descoperi care este cauza care stă la baza atacurilor de panică. 

Evenimentele declanşatoare din prezent au o însemnătate în sensul în care ele au, totuşi ceva comun cu trauma iniţială. Asta ajuta la descoperirea cauzei atacurilor de panică. Pacienţii sunt sfătuiţi să noteze cât mai multe detalii ale situaţiei în care apare un atac de panică, ceea ce ajută la explorarea legăturii dintre factorul declanşator şi cauza iniţială a anxietăţii.

 

TRATAMENTUL ATACULUI DE PANICĂ

Tulburarea de panică este tratată eficient cu medicamente și terapie. Tratamentul adecvat oferit de către un profesionist poate ajuta la diminuarea sau prevenirea atacurilor de panică prin reducerea simptomelor sau temerilor legate de a avea un atac. În general, teoriile curente susţin că, deşi medicamentele reduc rapid anxietatea, tratamentul medicamentos, de unul singur, duce la recăderi la fel de rapide. Răspunsul pacienţilor trataţi cu medicamente şi cu psihoterapie este semnificativ şi constant mai bun decât răspunsul celor care nu au primit decât medicamente.

Psihoterapia îi învață pe pacienți să vadă legăturile dintre gândurile, credințele, emoţiile  și acțiunile lor. Schimbând tiparele de gândire distorsionate care mențin anxietatea, pacientul va putea stăpâni anxietatea. O metodă folosită cu succes în terapia anxietăţii este desensibilizarea progresivă, care constă în expunerea graduală a pacientului la situaţia anxiogenă. Această procedură se poate face atât în vitro (în cabinet), cu ajutorul imageriei mentale, sau în vivo adică prin expunerea reală la situaţia anxiogenă.

Psihoterapia orientată către conştientizare (insight) are scopul de a favoriza creşterea conştientizării de către pacient a conflictelor psihologice care, dacă ar rămâne nerezolvate, s–ar putea manifesta prin comportament simptomatic (de ex., anxietatea, fobiile, obsesiile şi compulsiunile şi reacţiile de stres posttraumatic). Această modalitate terapeutică este indicată în special dacă simptomele anxioase sunt evident secundare unui conflict nevrotic subiacent, dacă anxietatea persistă după ce s–a instituit tratament farmacologic, dacă apar noi simptome anxioase după rezolvarea celor iniţiale (substituţie a simptomelor), sau dacă anxietăţile sunt mai generalizate şi mai puţin specifice.

. Prin urmare, tratamentul este axat pe analiza rădăcinilor genetice ale anxietății și pe descoperirea conflictelor inconştiente, conflicte care par să mențină tulburarea. Mijlocul schimbării este relația terapeutică în sine. În terapia analitică sau psihodinamică, conversația va duce la apariția rădăcinilor anxietăţii pacientului şi îl va ajuta să revină la o viață satisfăcătoare.

 

 METODE CARE TE AJUTĂ SĂ FACI FAŢĂ ATACULUI DE PANICĂ

Exercițiile de respirație lentă sunt instrumente care schimbă ritmul pentru a ajuta la reducerea stresului și a anxietății. Un studiu recent a descoperit că chiar și o singură sesiune de cinci minute de respirație profundă și lentă scade stresul și anxietatea. Exercițiul de respirație din studiu a fost un exercițiu ghidat simplu: inspirarea timp de patru secunde și expirarea timp de patru secunde și extinderea treptată a expirării până când raportul a fost de patru secunde inspirare și șase secunde expirare.

Respirația este legată direct de sistemul nervos, iar respirațiile lente și uniforme sunt în general calmante. Concentrați-vă în special pe încetinirea expirației, care are cel mai mare efect asupra sistemului nervos parasimpatic, antidotul pentru sistemul simpatic.

Desensibilizarea prin expunerea voluntară la ceea ce simţim în atacurile de panică este o tehnică care poate schimba reacţia organismului. Panica este o experiență copleșitoare, așa că este ușor de înțeles de ce cheltuim multă energie încercând să o respingem. Dar rezistența la panică tinde să exacerbeze simptomele, în timp ce a fi dispus să intri în panică poate face de fapt mai puțin probabil să se întâmple. E ca și cum spunând „da” la ceea ce simțim, creierul înțelege că până la urmă nu există nicio urgență și oprește alarma. Vezi cum este să te deschizi la senzații legate de panică, mai degrabă decât să încerci să le faci să se oprească.

Un tratament eficient implică expunerea la locurile și situațiile de care ne temem din cauza panicii. Pentru unii, asta va însemna să zboare într-un avion, să meargă la film sau să folosească un drive-through. Pentru alții, ar putea implica cumpărături de la magazinul alimentar, mersul cu lifturile sau părăsirea casei fără „persoana noastră de siguranță”. Începeţi cu activități ușor provocatoare pentru a vă consolida încrederea și a lucra treptat la altele mai dificile.

Interoghează gândurile înfricoşătoare care apar în atacul de panică “Ce dovadă am ca ceva catastrofal se va întâmpla?”.Panica, de obicei, ne îndreaptă gândurile spre a ne aștepta la ce este mai rău. Dacă conducem pe un pod, de exemplu, ne temem că panica ne va face să ne prăbușim prin balustradă și să ne aruncăm în apa de dedesubt sau să credem că senzația de strângere în piept nu este panică, ci un atac de cord. O senzație de amețeală sau o durere de cap poate părea un accident vascular cerebral. Gândurile legate de panică tind să exagereze probabilitatea ca ceva rău să se întâmple. De exemplu, mintea noastră ar putea să ne spună că vom leșina cu siguranță dacă avem un atac de panică în timp ce conducem, când, în realitate, panica de obicei nu duce la leșin.

Dacă te-ai confruntat cu panica foarte mult timp, probabil ai observat că aceste temeri legate de panică, în general, nu devin realitate. S-ar putea să se simtă adevărate în acel moment, dar o parte din noi poate vedea că gândurile noastre de frică nu sunt corecte. Exersând interogarea gândurilor, putem recunoaște că predicțiile minții noastre sunt manifestări ale fricii și nu reflectări adevărate ale realității.

 

Cuprins:

Incidenta atacului de panică

Care sunt simptomele atacului de panică?

Care sunt cauzele atacului de panică?

Ce declanşează un atac de panică?

Tratamentul atacului de panică

Metode care te ajuta să faci faţă atacului de panică

 

Surse:

 

https://www.psychologytoday.com/us/blog/women-s-mental-health-matters/201608/how-manage-panic-attacks

https://www.psychologytoday.com/us/blog/click-here-happiness/202011/10-science-based-relaxation-techniques

https://www.google.com/search?q=google+translate&oq=&aqs=chrome.2.69i59i450l8.807803245j0j15&sourceid=chrome&ie=UTF-8

https://www.psychologytoday.com/us/blog/think-act-be/202206/5-proven-techniques-deal-panic-attacks