În vremuri de incertitudine, cum ar fi cea cu care ne confruntăm acum, durerea și pierderea pot fi deosebit de copleșitoare. Fie că este vorba despre pierderea unei persoane dragi, a unui loc de muncă, a unui sentiment de securitate sau pur și simplu a pierderii normalității, trăirea acestor emoții poate fi o provocare. Trauma psihică este experienţa vitală de discrepanţă între factorii situaţionali ameninţători şi capacităţile individuale de stăpânire, care este însoţită de sentimente de neajutorare şi abandonare lipsită de apărare şi care duce astfel la o zdruncinare de durată a înţelegerii de sine şi de lume (G. Fischer, P. Riedesser, 1998).
Trauma presupune o desfășurare procesuală și nu se termină atunci cand se finalizează un eveniment sau o situaţie traumatică, stresul respectiv apare uneori la foarte mult timp după evenimentul în cauză.
Fazele procesului traumatic:
Faza de şoc – durează de la câteva ore la câteva zile, după care devine posibilă perceperea mai realistă a situaţiei. De regulă, apare o stare de amorţire, persoana fiind incapabilă să simtă ceva, atât pe plan emoţional, cât şi pe plan fiziologic.
Faza de negare – persoana nu poate crede ceea ce s-a întâmplat, deşi percepe evenimentul şi situaţia. Se produc modificări ale percepţiei timpului, spaţiului, apar percepţii nocive- vederea în tunel, experienţe de derealizare şi depersonalizare.
Faza de acţiune – poate dura până la două săptămâni, o lună. Apare ca sentiment predominant furia, îndreptată împotriva celor din jur, inclusiv asupra celor care ajuta persoana. Apoi se instalează o stare depresivă, sentimente de neîncredere în sine, autoculpabilizare.
Faza de descărcare – dacă manifestările de mai sus persista nu se poate ajunge la această fază şi persoană are nevoie de ajutor specializat. Este nevoie ca persoană să fie plasată într-un mediu liniştit, favorabil odihnei, relaxării şi detaşării de elementele specifice mediului traumatic.
Oricine trece printr-un eveniment traumatizant dezvoltă reacţii emoţionale, fizice şi modificări de comportament care se împart în trei grupe principale:
Retrăirea unor aspecte ale traumei prin: gânduri și imagini intruzive, coşmaruri, suferință intensă la amintirile reale sau simbolice ale traumei, flashback-uri (sentimentul ca și cum trauma s-ar întâmpla din nou).
Evitarea: a vă mentine ocupaţi, evitarea situaţiilor care vă amintesc de trauma, reprimarea amintirilor (incapacitatea de a vă aminti aspecte ale evenimentului), incapacitatea de a vă exprima afecţiunea, senzație de detașare și amorțire emoțională, sentimentul că nu are rost să vă planificați viitorul.
Iritarea (excitare crescută): somn perturbat, iritabilitate și comportament agresiv, lipsă de concentrare, vigilență extremă, răspuns de panică la orice are de-a face cu trauma, tresăriri frecvente.
Deși toate acestea sunt considerate normale, supraviețuitorii se pot simți extrem de vinovați, ca și cum ar fi responsabili pentru eveniment sau ar fi putut face mai mult pentru a se salva pe ei înșiși sau pe alții. Cei care se învinuiesc pentru evenimentul traumatizant sunt mai expuși riscului de suferință severă pe termen lung.
Supraviețuitorii ar putea avea nevoie de permisiunea de a-și exprima sentimentele despre evenimentul prin care au trecut. Rudele și prietenii pot ajuta prin: a le încuraja să vorbească despre asta, a le permite să fie supărate (fără a încerca neapărat să le consoleze), a le încuraja să împărtășească cu alte persoane care au trecut prin aceeași experiență, să contacteze psihologi (psihoterapeuți) care oferă suport de specialitate, a nu le lăsa să intre într-un tipar de evitare a situațiilor care să le amintească de traumă.
Experții sunt de acord că pentru oricine care suferă după eveniment traumatic, cea mai eficientă abordare este o serie de sesiuni de psihoterapie. În timpul acestor sesiuni, persoana este” însoțită”, ajutată să facă față experienței, să facă travaliul de doliu și să își găsească resursele si strategiile pentru a merge mai departe.
Multe persoane care trec printr-un eveniment traumatic sunt extrem de deprimate. Antidepresivele pot fi prescrise pentru a ajuta la ameliorarea unora dintre simptome și pentru a maximiza beneficiile tratamentelor psihologice.
STRATEGII PENTRU A FACE FAȚĂ DURERII ȘI PIERDERII
Fii conștient de sentimentele tale
- Recunoașterea sentimentelor tale este primul pas către vindecare. Îți permite să înfrunți emoțiile, în loc să le eviți
- Recunoscându-ți sentimentele, îți validezi propriile trăiri și îți dai permisiunea de a te întrista
- Durerea este o emoție complexă, cu mai multe fațete, care se poate manifesta în diferite moduri. Nu există un mod corect sau greșit de a simți
- Poți experimenta o serie de emoții, inclusiv tristețe, furie, vinovăție, confuzie și chiar ușurare. Permite să simți orice apare fără a judeca
- Fă-ți timp în fiecare zi pentru a sta cu emoțiile tale. Acest lucru ar putea implica un jurnal, meditație sau pur și simplu să stai liniștit și să-ți permiti să simți, fără a fi distras
- Evită să suprimi sentimentele cu distrageri, cum ar fi televizorul sau rețelele sociale. Deși aceste activități pot oferi o ușurare temporară, ele pot împiedica procesul de vindecare pe termen lung
- Fii blând și plin de compasiune cu tine însuți. Tratează-te cu aceeași bunătate și înțelegere pe care le-ai oferi unui prieten aflat în nevoie
- Amintește-ți că este în regulă să te simți trist, supărat sau copleșit. Aceste emoții sunt un răspuns natural la pierdere și nu ești slab pentru că simți așa
- Împărtășește sentimentele cu prietenii de încredere,cu membrii familiei sau cu un terapeut. A vorbi despre emoțiile tale te poate ajuta să îți validezi experiențele și să primești sprijin
- Înconjoară-te de oameni care sunt empatici și înțelegători
- Tehnicile de mindfulness, cum ar fi exercițiile de respirație profundă sau scanările corporale, te pot ajuta să devii mai conștient de sentimentele tale în momentul prezent
- În loc să încerci să suprimi sau să eviți emoțiile incomode, încearcă să le observi cu curiozitate și compasiune
Caută sprijin
- Durerea poate fi copleșitoare și izolatoare, dar nu trebuie să o traversezi singur. Căutarea sprijinului de la alții poate oferi confort, validare și perspectivă. Nu este o dovadă de slabiciune, ci o conștientizare de sine, o soluție pentru perioada grea pe care o traversezi
- Conectarea cu prietenii, familia sau grupurile de sprijin te poate ajuta să te simți mai puțin singur în durerea ta, îți poate aminti că celorlalți le pasă de tine
- Ia în considerare să te alături unui grup de sprijin pentru durere sau a unei comunități online, unde poți intra în legătură cu alții care se confruntă cu pierderi similare. Împărtășirea experiențelor tale cu oameni care îți înțeleg durerea poate fi incredibil de validant, poate aduce alinare
- Dacă te lupți să faci față durerii și pierderii pe cont propriu, nu ezita să soliciți ajutor profesional de la un psihoterapeut
- Psihoterapia poate oferi un spațiu sigur și de sprijin pentru a-ți explora sentimentele, a dezvolta strategii de coping și a-ți procesa durerea într-un mod sănătos. Este un spațiu în care poți trăi în siguranță travaliul de doliu pentru pierderea ta
- Pe lângă formele tradiționale de sprijin, ia în considerare explorarea terapiilor și practicilor alternative care rezonează cu tine
- Aceasta ar putea include activități precum terapia prin artă, yoga sau meditația, care pot oferi confort și mângâiere în perioadele de suferință
Ai grijă de tine
- În vremuri de durere, este ușor să-ți neglijezi nevoile de bază, cum ar fi somnul, alimentația și hidratarea. Sănătatea ta fizică este esențială pentru a face față suferinței emoționale. Urmărește un program de somn necesar, mănâncă mese hrănitoare în mod regulat și bea multă apă pe parcursul zilei
- S-a demonstrat că exercițiile fizice au numeroase beneficii pentru sănătatea mintală, inclusiv reducerea stresului și îmbunătățirea dispoziției. Găsește activități care îți plac și care se potrivesc nivelului tău, fie că este vorba despre o plimbare, practicarea yoga sau participarea la o clasă de exerciții de grup
- Încorporează tehnici de relaxare în rutina ta zilnică pentru a ajuta la reducerea stresului și pentru a induce senzația de calm
- Exercițiile de respirație profundă, relaxarea musculară progresivă și imageria ghidată sunt toate modalități eficiente de a relaxa corpul și mintea
- În perioadele de durere, este important să stablești limite pentru a te proteja. Aceasta poate implica a spune “nu” sau a evita situațiile stresante. Nu te simți vinovat că dai prioritate propriilor nevoi și stabilești limite în relațiile cu ceilalți. A avea grijă de tine nu este egoist, este necesar pentru procesul tău de vindecare
- Fă-ți timp pentru activități care îți aduc bucurie și confort, chiar dacă par banale sau neimportante
- Fie că este vorba de citirea unei cărți, de petrecerea timpului în aer liber sau de ascultarea muzicii, implicarea în activități care îți hrănesc sufletul poate oferi un răgaz atât de necesar
- Petrecerea timpului în natură poate avea un efect liniștitor asupra minții și spiritului, oferind un sentiment de pace și liniște
- Profită de oportunități, fie că este vorba de o drumeție, de vizitarea unui parc local sau pur și simplu de a sta afară și de a te bucura de priveliștile
Stabilește o rutină
- Crează un program zilnic care să includă ore regulate de trezire și de culcare, orele de masă și perioade desemnate pentru muncă, timp liber și îngrijire personală
- A avea o rutină previzibilă poate oferi un sentiment de control și predictibilitate în mijlocul incertitudinii, ajutând la atenuarea sentimentelor de anxietate și copleșire
- Include activități de îngrijire personală în rutina zilnică, cum ar fi exercițiile, meditația, jurnalul sau hobby-urile care îți aduc bucurie și relaxare
- Făcându-ți timp pentru îngrijire personală, nu numai că te ajută să faci față durerii, ci și stimulează un sentiment de bunăstare și putere
- Când te confrunți cu sarcini sau responsabilități copleșitoare, împarte-le în pași mai mici și mai ușor de gestionat
- Concentrează-te pe finalizarea unei sarcini la un moment dat, în loc să încerci să rezolvi totul deodată
- Programează-ți pauze regulate pe parcursul zilei pentru a te odihni și a te reîncărca, mai ales dacă te simți obosit sau epuizat din punct de vedere emoțional
- Folosește aceste pauze ca o oportunitate de auto-reflecție, de scriere în jurnal sau de angajare în activități care promovează relaxarea și pacea interioară
- Menține un program de somn constant mergând la culcare și trezindu-te la aceeași oră în fiecare zi, chiar și în weekend
- Prioritizează igiena somnului creând un mediu de somn confortabil, evitând stimulente precum cofeina înainte de culcare și practicând tehnici de relaxare pentru a te ajuta să te relaxezi
Găsește-ți sensul
- Fă-ți timp pentru a reflecta la valorile și convingerile tale de bază și ia în considerare modul în care acestea te pot influența în procesul de doliu
- Identifică aspectele vieții tale care sunt semnificative pentru tine, cum ar fi relațiile sau dezvoltarea personală și folosește-le ca ancore în momentele dificile
- Găsește sens în experiențele tale căutând conexiuni și sprijin la alții care împărtășesc valori și convingeri similare
- Alăturarea unor grupuri de sprijin sau voluntariatul în comunitatea ta poate oferi oportunități de a te conecta cu ceilalți și de a avea un impact pozitiv, chiar și în mijlocul durerii și pierderii
- Găsirea sensului durerii poate implica onorarea memoriei celor dragi care au murit.
- Folosește experiențele de durere și pierdere ca oportunități de creștere și transformare, în loc să le permiți să te blocheze
- Întreabă-te ce lecții poți învăța din experiențele tale și cum le poți folosi pentru a deveni o persoană mai puternică și mai plină de compasiune
- Căută scop și sens în fața adversității, concentrează-te pe modul în care poți folosi experiențele pentru a face o ceva pozitiv cu ele
- Canalizează-ți durerea în acțiuni semnificative, susținând cauzele care sunt importante pentru tine, sprijinind pe alții care trec prin lupte similare
- Cultivă un sentiment de recunoștință pentru binecuvântările din viața ta, chiar și în mijlocul durerii și pierderii. Găsirea momentelor de bucurie și frumusețe poate ajuta la atenuarea durerii
- Dezvoltă-ți rezistența considerând provocările ca oportunități de creștere și învățare și prin cultivarea unei mentalități de speranță și optimism pentru viitor
Fii răbdător cu tine însuți
- Durerea este un răspuns natural la pierdere, dar arată diferit pentru fiecare. Înțelegerea faptului că durerea este un proces complex și neliniar te poate ajuta să fii mai răbdător cu tine însuți
- Nu există o modalitate „corectă” sau „greșită” de a te întrista și experiența ta este validă, indiferent de modul în care se manifestă
- Tratează-te cu aceeași bunătate și înțelegere pe care le-ai oferi unui prieten aflat în nevoie. Practică autocompasiunea recunoscându-ți durerea și suferința fără a judeca
- Doliul este o muncă grea și este în regulă să te simțiți copleșit, trist sau furios. Fii blând cu tine însuți în timp ce simți aceste emoții dificile
- Oferă-ți permisiunea de a simți orice emoții apar, fie că este vorba de tristețe, furie, vinovăție sau amorțeală. Încercarea de a-ți suprima sau nega sentimentele nu va face decât să prelungească procesul de vindecare
- Crează spațiu pentru emoțiile tale implicându-te în activități care permit exprimarea, cum ar fi scrierea în jurnal, pictura sau vorbirea cu un prieten sau terapeut de încredere
- Fii realist cu privire la ceea ce poți realiza în timpul doliului. Stabilește-ți obiective mici și realizabile și sărbătorește-ți realizările, indiferent cât de minore ar părea.
Înțelege importanța recunoașterii sentimentelor
Recunoaște gama de emoții
Crează spațiu pentru sentimente
Practică autocompasiunea
Caută validarea
Practică Mindfulness
Recunoaște importanța sprijinului
Alătură-te grupurilor de sprijin
Căută ajutor profesional
Căută suport alternativ
Prioritizează-ți nevoile de bază
Fă activitate fizică
Practică tehnici de relaxare
Stabilește limite
Angajează-te în activități plăcute
Căută liniște în natură
Fă un program zilnic
Prioritizează activitățile de auto-îngrijire
Împarte sarcinile în pași ușor de gestionat
Include timp pentru odihnă și reflecție
Respectă o rutină de somn
Reflectă asupra valorilor și convingerilor (credințelor) tale
Căută conexiuni și sprijin
Onorează memoria celor dragi
Îmbrățișează creșterea și transformarea
Găsește scopul în adversitate
Cultivă recunoștința și rezistența
Înțelege procesul de doliu
Practică autocompasiunea
Permite-ți să simți
Ai așteptări realiste
Recunoaște că unele zile vor fi mai grele decât altele și este în regulă
A face față durerii și pierderii în vremuri incerte poate fi incredibil de provocator, dar nu este ceva cu care trebuie să te confrunți singur. Recunoscându-ți sentimentele, căutând sprijin, exersând îngrijirea de sine și găsind sens experiențelor tale, poți trece prin aceasta perioadă dificilă cu rezistență și putere. Amintește-ți să ai răbdare cu tine însuți și să iei lucrurile pe rând, pas cu pas. Nu uita sprijinul profesional, psihoterapia te poate ajuta să treci mai ușor peste această experiență dureroasă.
Referințe:
1. Kübler-Ross, Kessler, D. (2005). On grief and grieving: Finding the meaning of grief through the five stages of loss. Simon and Schuster.
2. Neimeyer, R. A. (Ed.). (2012). Techniques of grief therapy: Creative practices for counseling the bereaved. Routledge.
3. Worden, J. W. (2009). Grief counseling and grief therapy: A handbook for the mental health practitioner. Springer Publishing Company.
4. Stroebe, M., Schut, H., & Boerner, K. (2017). Cautioning health-care professionals. Bereavement care.
5. Hogan, N. S.; Greenfield, D. B. (Eds.). (2011). Grief and loss across the lifespan: A biopsychosocial perspective. Springer Publishing Company.



